Mie nu-mi plac cainii. Ma enerveaza. Dupa ce ca i-am domesticit, ne-au luat toata mana si ne-au transformat si pe noi in ei. Ne-au „lucrat” la caracter cum ar veni sau mai clar : ne-au facut din oameni caini. Mai nou, ne-au introdus pe piata muncii canine. Asa a ajuns omul sa pazeasca institutii, case sau oameni, meseria traditional harazita patrupedului cu dintii ascutiti. Omul-caine, denumit generic portar (cu varianta internationalizata bodyguard) e peste tot: ranjeste in fata bancilor, latra de dincolo de gardul vilei cate unui potentat din aceeasi rasa cu el, face pishu la coltul cladirii, isi arata coltii cand nu e cazul si se ascunde in fundul custii cand ai nevoie de el, dar revine in graba la poarta sa–si scarpine prohabul cand prin perimetrul sau trece vreo domnisoara.
Daca nu ati inteles nimic din ce am scris, nu disperati ca va explic indata. Doi tineri din Oradea imi ofera iluzia ca omul-caine va fi inlocuit din peisaj cu cainele mecanic. Cotidianul scrie ca cei doi oradeni si-au prezentat „minunea” la Salonul National de Inventica. N-am aflat din articol ce rasa e cainele si mai ales, foarte important : e nevoie sa scriem la intrare „A hamis kutya”? :)

Cainele care latra nu inregistreaza